m

www.marstef.3x.ro

proiecžie virtualć a persoanei ŗi preocupćrilor unui romān

m
   

this page in english
Pagina 3-opinii "spirituale"
 

Īnvćžćmīntului, sć-i fie de īnvćžćturć...

Dupa cum vedem cu totii, īnvatamīntul romānesc a luat-o la vale bine de tot. Nu este de mirare, dupa hei-rup-urile politice si de alt fel, din ultimii ani. Ar trebui sa specific: din ultimii 50-60 de ani. Sa nu cumva sa se creada ca pe vremea lui nea Nicu era mai bine. Doamne fereste! Sigur, cu multe altele era mai bine, dar cu īnvatamīntul era la fel de jale ca si acum. Ca era mai multa disciplina, ca elevii aveau un respect fata de dascali si fata de autoritati... sa zicem. Avantajul īnvatamīntului postrevolutionar este ca produce absolventi mult mai dezinhibati, mai dezinvolti si mult mai ancorati īn prezentul social. Ca acest prezent si aceasta societate sunt jalnice si nicidecum de invidiat, este alta poveste.
Am spus ca īnvatamīntul produce absolventi. Da, acesta este obiectivul acestei "felii" din societatea noastra. Īnvatamīntul este acela care preia de la societate semnalele de tip "cerere" si īsi adapteaza fluxul de "productie" īn asa fel ca "produsele finite" sa corespunda cererii pietei. Vi se pare ca suna prea tehnic si prea cinic? Posibil, daca privim sentimental la copii si le suprapunem adjective din zona: copilarie, joaca, vise, inocenta, exuberanta, gingasie etc. si nu mai privim rece, cu eficienta sociala... Suna groaznic ce spun aici. Dar real. Copiii mei nu pot fi priviti ca o marfa, un produs, o cifra īn statistici... Zic eu acasa, fara sa gīndesc prea mult.

Ai noŗtri, nu ai lor
mmm Societatea are nevoie de un anumit tip de caractere, de personalitati, de calificari. Oamenii trebuie sa stie o suma de informatii din anumite domenii cu care se sincronizeaza īn traiul de zi cu zi, atīt īntre ei cīt si īntre oamenii ca individ si societatea per ansamblu. Din pacate intervin diverse interese marunte ale unor politicieni, masoni, proprietari sau lideri ai unor grupuri de interese, de presiune, de opinie etc. Interesele - cum spuneam - schimonosesc, polarizeaza sau macar influenteaza sistemul acesta, deosebit de sensibil la realitate. Īn plus, ar trebui sa tinem cont si de faptul ca incompetenta unor verigi din lantul interes social-oferta scolara permite unor neaveniti sa manipuleze sistemul īn asa fel īncīt sa obtina daca nu soldati - carne de tun - sau sclavi, macar niste rebuturi. "Daca nu vor fi ai nostri, sa nu fie nici ai lor", pare sa razbata din analizele intereselor, care se abat asupra scolii. De parca acesti copii nu ar fi ai nostri, de parca viitorul nu ne-ar apartine si pe care ar trebui sa ni-l dorim (si sa īncepem sa-l construim) cīt mai linistit, confortabil si sigur.

Sć fie luminć

mmm Īnainte vreme, de mult, atunci cīnd tribul pleca la vīnatoare, cīnd satul pleca la munca etc. unul dintre batrīnii care nu mai puteau participa la acele actiuni ramīnea sa aiba grija de grupul de copii. Daca tot statea cu ei, īncepea sa se laude cu glorioasa lui tinerete, mai ales daca fusese la viata lui un maestru al cine stie carei unelte sau arme. Dintr-o lauda a unui frustrat de batrīnete sau neputinta, copiii "furau meserie", imitau sau se imaginau īn posturi la fel de glorioase. Uite asa, batrīnul īi īnvata pe copiii dati īn grija lui sa vīneze, sa īnfrunte un dusman, cu forta dar mai ales cu inteligenta, sa culeaga eficient roadele pamīntului, sa se īmbrace si sa-si confectioneze hainele, sa se fereasca de alimentele otravitoare etc. Deci īnvatamīntul raspundea unor nevoi strict concrete, de viata, supravietuire a persoanei si grupului. Usor-usor s-au introdus īn procesul de īnvatamīnt si alte interese: din toata saracia grupului se amenaja un loc īn sat unde copiii erau adunati pe timpul iernii, unde sa fie hraniti, īncalziti, protejati si eventual ascunsi de eventualii agresori dar si tratati īn mod unitar. Maturii puteau sa rabde si de foame si de frig si chiar daca erau atacati de invadatori, luptau si mureau mai linistiti, stiindu-si copiii īn siguranta...

Mai multć luminć

mmm Cu cīt societatea evolua, cu atīt si īnvatamīntul se perfectiona, introducea noi elemente, de care tinea cont. Poate nu īntotdeauna constient. De cele mai multe ori, profesorii erau oamenii culti, inteligenti, cu spirit si intelect bine conturate, dar cu oarecari imperfectiuni fizice. Erau barbatii bolnavi sau prea batrīni ca sa mai poata fi folositi īn lupta sau īn campaniile de munca grea ale comunitatii. Sau mai nou, erau preotii, care nu puteau fi sacrificati īntr-o confruntare fizica... Si uite asa, fiecare, īn functie de preferintele sale si de "polarizarile" prin care a trecut pīna a devenit (sau a ramas!?) īnvatatorul aferent respectivului grup, a mai introdus o cerinta, o obligatie, o regula, o materie de īnvatamīnt. Pīna cīnd totul a devenit usor abstract, tot mai rupt de cerintele practice de supravietuire a omului īn natura sau īn societate.

Ŗi iatć-ne azi, īn Romānia anului 2006.
mmm Care ar fi necesitatile societatii si ce ne ofera īnvatamīntul? Mai avem nevoie sa stim sa vīnam, sa luptam cu turcii, tatarii, cu nemtii si cu rusii? Mai trebuie sa stim cum sa gasim cele mai bune ciuperci fara sa ne intoxicam? Hainele noastre din blana legata de trup cu niste curmeie de tei se mai poarta sau nu? Evident, aceste necesitati sunt cu totul perimate. Īn actuala societate de tranzitie ar trebui sa stim cum sa facem banii, cum sa ne aparam sau sa ne recuperam proprietatile, ar trebui sa stim tot mai multe limbi europene (īncepīnd cu limba maghiara si rusa si terminīnd chiar cu islandeza si suedeza!), ar trebui sa avem notiuni de autoaparare fizica nonagresive(!) ar trebui sa cunoastem ce este o banca, o bursa de valori, tehnologii agricole simple, cunostinte de tehnologie casnica elementare, igiena, sanatate, nutritie, buna cuviinta, constientizare a valorilor, autoritatilor si ierarhiilor sociale etc., etc. Ce īnvata copiii nostri īn scoala acum? Pe līnga materiile clasice de cultura generala gen muzica, desen, scris, citit, vorbit (macar de le-ar īnvata si pe-astea!), mai īnvata tone si tone de matematica (cvasi-inutila īn felul cum se face acum), materii tehnice si multe altele, cam degeaba.
mmm Īn primul rīnd ca profesorii de azi, nu mai sunt de loc cei de pe vremuri, dedicati trup si suflet copiilor. Meseria de profesor se īnvata la scoala si se practica de la ora la ora, tehnic, "eficient", cu statistici, programe si masuri de īndeplinit etc. Oamenii iau salarii, procente, bounusuri... Mai fratilor, dar cum ramīne cu copilaria, visele, sentimentele, gingasia ...de la īnceputul articolului? Īnvatatorii nu mai sunt barbati batrīni... sunt femei si barbati zdraveni... turcii si tatarii nu ne mai ataca pe cai cu sabiile scoase... satul nu mai rabda de frig si foame ca sa-si adune copiii si sa...
mmm Problema cea mare a ineficientei īnvatamīntului de azi, este ca uita faptul ca īnvatamīntul este un proces prin care noii veniti īntr-o societate (copiii, ca doar nu vorbim de Tarzani veniti de prin jungle si paduri, la maturitate!) trebuie ridicati īn doar cītiva ani la nivelul de progres, stiinta si cunoastere, acumulati de societate īn mii de ani. Si culmea e ca ar trebui tinut cont atīt de stadiul prezent, de realitatea imediata, cīt si de perspectivele pe urmatorii minim 20-30 de ani (un absolvent de gradinita de anul acesta, va fi medicul care ne va trata, constructorul casei īn care vom locui sau chiar conducatorul tarii peste circa 20-40 de ani). Mult, dar foarte putin!

Unde-i ŗcoalć multć-i ŗi prostie...
mmm Cum poti sa mai fi aproape de sufletul copiilor inocenti si nestiutori, daca interpui īntre tine si ei vreo 16-20 de ani de scoala, studii academice, titluri, examene, competente īndelung slefuite si batatorite? Cu cīt educi mai mult un om, cu atīt īl aduci mai mult catre o societate civilizata. Dar aducīndu-l catre o societate ultra-civilizata īl īndepartezi de la natura speciei sale biologice. Iar cīnd ne nastem, o facem (īnca) dupa regulile naturii, de mii si mii de ani. Daca vrea sa fie īnteles si urmat, un "destept" va trebui sa se "coboare" la nivelul celui fara cunostinte, pentru ca oferindu-i unele informatii sa-l poata aduce usor-usor pīna la nivelul la care informatiile abstracte sa poata fi pricepute etc. Dar īnainte sa priceapa de ce, un copil imita. Vreau sa vad si eu copiii care sa imite niste academicieni, doctori īn j-de stiinte, reci, scortosi, distanti si foarte plictisiti ca sunt deranjati din importantele lor studii-degeaba... Si uite ca de-acum, īnvatamīntul romānesc obliga toate cadrele didactice sa aiba studii superioare. O prostie mai mare ca asta nu mi-a fost dat sa vad. Liceul pedagogic era arhi-prea-suficient pentru nivelul gradinita-scoala primara. Comunicarea īntre copii si īnvatator-educator nu era filtrata de prea multii ani de scoala, cuvintele nu erau prea elitiste, cunostintele predate nu erau prea abstracte.
mmm Profesorii se fac ca predau si formeaza generatii de oameni, dar de fapt vin si īsi iau salariul, poate si vreun plocon, mai mult ca sigur niste meditatii... iar elevii se fac ca īnvata si ca pricep ce se īntīmpla cu ei la scoala , la nivelul la care au ajuns. Eroare totala! Dovada o gasiti īn orice scoala, la orice nivel, pe strada, īn orice institutie... Cu tristete afirm (si pot dovedi la orice ora!) ca suntem īnconjurati de o mare turma de brontozauri incompetenti, cei mai multi dintre ei neavīnd cunostinte si competente nici macar la nivel de gimnaziu. Si sunt oameni cu functii, cu orgolii, cu pretentii!

Sć-i lćsćm pe ćŗtia de pīnć acum
mmm Poate cu cei care acum īnca īnvata se mai poate face ceva. Hai sa mai scoatem matematica de pe lista celor mai importante materii. Nu ajuta la nimic. Este necesara, dar ca "sarea-n bucate" nici deloc dar nici prea mult. Am lucrat o viata īn domenii tehnice, cu multe calcule, complexe si de tot felul. Cunosc zeci de ingineri si economisti de elita, care īn viata lor nu au avut nevoie de matematici de nivelul liceului (integrale, logaritmi etc.). Pur si simplu nu le-a trebuit. De ce trebuie ca īn scoala generala sa se faca tot felul de aiureli īn chip de matematica, dar daca bietul copil merge la piata este pacalit la o adunare simpla de o precupeata inculta? De ce-i baga pe copii īn masina de tocat, din prima clasa, obligīndu-i sa īnvete religie, sexologie si multe alte gogomanii? Toate acestea poate ca sunt necesare, dar la "si altele" si īn nici un chip la cele fundamentale. Mai bine sa stie ce este o lege, o regula; ce este banul si cum trebuie tratat si facut; nu face nimeni materia bun-simt sau buna cuviinta. Īnca se mai face limba latina, ca un efect al "romanitatii poporului romān" si al propagandei care vroia neaparat sa stim chestia asta. La ce foloseste? Localitatile cu minoritari sunt obligate vor-nu-vor sa īnvete īn scoala limba minoritatii respective. Ma rog, nu este rau dar sa nu se exagereze. Sunt scoli care prefera, dintr-o obscura politica, sa cedeze īn mod real si nicidecum formal, materiile practice, utile catre aceste materii de umplutura, de propaganda, total inutile, ba chiar daunatoare daca sunt īn exces.

Poate facem ceva de-acum īncolo
mmm Daca tot platim si protejam si respectam o clasa de oameni (cei din zona īnvatamīntului), ne asteptam sa ne protejeze copiii si sa ni-i formeze catre ceea ce avem nevoie noi, societatea. Sa nu-i mai considere o materie prima si o sursa de venituri si beneficii colaterale. Sa nu ni-i mai "lase-n banii lor" si sa puna saua pe ei. Nu am nevoie de un drogat, de o prostituata, de un tarat alcoolic, fumator, vorbitor de toate urīciunile. Decīt sa īnvete DEGEABA si obligatoriu religia īn scoala, mai bine ar face scoala asa cum trebuie. Ca a fost proasta scoala pīna īn 1989, vedem acum, cu toti nemernicii care ne conduc, ne trateaza, ne dau de mīncare, ne dau de lucru... Mi-e groaza de anii ce vin, cu scoala care se face acum. Si nu sunt semne ca s-ar schimba ceva īn bine...

Nima Vlad, februarie 2006

Documentul poate fi deschis sau descćrcat ŗi īn format pdf. sau doc.