|
Īnvćžćmīntului, sć-i
fie de īnvćžćturć...
Dupa cum vedem cu totii,
īnvatamīntul romānesc a luat-o la vale bine de tot. Nu este
de mirare, dupa hei-rup-urile politice si de alt fel, din
ultimii ani. Ar trebui sa specific: din ultimii 50-60 de ani.
Sa nu cumva sa se creada ca pe vremea lui nea Nicu era mai
bine. Doamne fereste! Sigur, cu multe altele era mai bine,
dar cu īnvatamīntul era la fel de jale ca si acum. Ca era
mai multa disciplina, ca elevii aveau un respect fata de dascali
si fata de autoritati... sa zicem. Avantajul īnvatamīntului
postrevolutionar este ca produce absolventi mult mai dezinhibati,
mai dezinvolti si mult mai ancorati īn prezentul social. Ca
acest prezent si aceasta societate sunt jalnice si nicidecum
de invidiat, este alta poveste.
Am spus ca īnvatamīntul produce absolventi. Da, acesta este
obiectivul acestei "felii" din societatea noastra.
Īnvatamīntul este acela care preia de la societate semnalele
de tip "cerere" si īsi adapteaza fluxul de "productie"
īn asa fel ca "produsele finite" sa corespunda cererii
pietei. Vi se pare ca suna prea tehnic si prea cinic? Posibil,
daca privim sentimental la copii si le suprapunem adjective
din zona: copilarie, joaca, vise, inocenta, exuberanta, gingasie
etc. si nu mai privim rece, cu eficienta sociala... Suna groaznic
ce spun aici. Dar real. Copiii mei nu pot fi priviti ca o
marfa, un produs, o cifra īn statistici... Zic eu acasa, fara
sa gīndesc prea mult.
Ai noŗtri, nu ai lor
mmm Societatea
are nevoie de un anumit tip de caractere, de personalitati,
de calificari. Oamenii trebuie sa stie o suma de informatii
din anumite domenii cu care se sincronizeaza īn traiul de
zi cu zi, atīt īntre ei cīt si īntre oamenii ca individ si
societatea per ansamblu. Din pacate intervin diverse interese
marunte ale unor politicieni, masoni, proprietari sau lideri
ai unor grupuri de interese, de presiune, de opinie etc. Interesele
- cum spuneam - schimonosesc, polarizeaza sau macar influenteaza
sistemul acesta, deosebit de sensibil la realitate. Īn plus,
ar trebui sa tinem cont si de faptul ca incompetenta unor
verigi din lantul interes social-oferta scolara permite unor
neaveniti sa manipuleze sistemul īn asa fel īncīt sa obtina
daca nu soldati - carne de tun - sau sclavi, macar niste rebuturi.
"Daca nu vor fi ai nostri, sa nu fie nici ai lor",
pare sa razbata din analizele intereselor, care se abat asupra
scolii. De parca acesti copii nu ar fi ai nostri, de parca
viitorul nu ne-ar apartine si pe care ar trebui sa ni-l dorim
(si sa īncepem sa-l construim) cīt mai linistit, confortabil
si sigur.
Sć fie luminć
mmm Īnainte
vreme, de mult, atunci cīnd tribul pleca la vīnatoare, cīnd
satul pleca la munca etc. unul dintre batrīnii care nu mai
puteau participa la acele actiuni ramīnea sa aiba grija de
grupul de copii. Daca tot statea cu ei, īncepea sa se laude
cu glorioasa lui tinerete, mai ales daca fusese la viata lui
un maestru al cine stie carei unelte sau arme. Dintr-o lauda
a unui frustrat de batrīnete sau neputinta, copiii "furau
meserie", imitau sau se imaginau īn posturi la fel de
glorioase. Uite asa, batrīnul īi īnvata pe copiii dati īn
grija lui sa vīneze, sa īnfrunte un dusman, cu forta dar mai
ales cu inteligenta, sa culeaga eficient roadele pamīntului,
sa se īmbrace si sa-si confectioneze hainele, sa se fereasca
de alimentele otravitoare etc. Deci īnvatamīntul raspundea
unor nevoi strict concrete, de viata, supravietuire a persoanei
si grupului. Usor-usor s-au introdus īn procesul de īnvatamīnt
si alte interese: din toata saracia grupului se amenaja un
loc īn sat unde copiii erau adunati pe timpul iernii, unde
sa fie hraniti, īncalziti, protejati si eventual ascunsi de
eventualii agresori dar si tratati īn mod unitar. Maturii
puteau sa rabde si de foame si de frig si chiar daca erau
atacati de invadatori, luptau si mureau mai linistiti, stiindu-si
copiii īn siguranta...
Mai multć luminć
mmm Cu
cīt societatea evolua, cu atīt si īnvatamīntul se perfectiona,
introducea noi elemente, de care tinea cont. Poate nu īntotdeauna
constient. De cele mai multe ori, profesorii erau oamenii
culti, inteligenti, cu spirit si intelect bine conturate,
dar cu oarecari imperfectiuni fizice. Erau barbatii bolnavi
sau prea batrīni ca sa mai poata fi folositi īn lupta sau
īn campaniile de munca grea ale comunitatii. Sau mai nou,
erau preotii, care nu puteau fi sacrificati īntr-o confruntare
fizica... Si uite asa, fiecare, īn functie de preferintele
sale si de "polarizarile" prin care a trecut pīna
a devenit (sau a ramas!?) īnvatatorul aferent respectivului
grup, a mai introdus o cerinta, o obligatie, o regula, o materie
de īnvatamīnt. Pīna cīnd totul a devenit usor abstract, tot
mai rupt de cerintele practice de supravietuire a omului īn
natura sau īn societate.
Ŗi iatć-ne azi, īn Romānia anului 2006.
mmm Care
ar fi necesitatile societatii si ce ne ofera īnvatamīntul?
Mai avem nevoie sa stim sa vīnam, sa luptam cu turcii, tatarii,
cu nemtii si cu rusii? Mai trebuie sa stim cum sa gasim cele
mai bune ciuperci fara sa ne intoxicam? Hainele noastre din
blana legata de trup cu niste curmeie de tei se mai poarta
sau nu? Evident, aceste necesitati sunt cu totul perimate.
Īn actuala societate de tranzitie ar trebui sa stim cum sa
facem banii, cum sa ne aparam sau sa ne recuperam proprietatile,
ar trebui sa stim tot mai multe limbi europene (īncepīnd cu
limba maghiara si rusa si terminīnd chiar cu islandeza si
suedeza!), ar trebui sa avem notiuni de autoaparare fizica
nonagresive(!) ar trebui sa cunoastem ce este o banca, o bursa
de valori, tehnologii agricole simple, cunostinte de tehnologie
casnica elementare, igiena, sanatate, nutritie, buna cuviinta,
constientizare a valorilor, autoritatilor si ierarhiilor sociale
etc., etc. Ce īnvata copiii nostri īn scoala acum? Pe līnga
materiile clasice de cultura generala gen muzica, desen, scris,
citit, vorbit (macar de le-ar īnvata si pe-astea!), mai īnvata
tone si tone de matematica (cvasi-inutila īn felul cum se
face acum), materii tehnice si multe altele, cam degeaba.
mmm Īn
primul rīnd ca profesorii de azi, nu mai sunt de loc cei de
pe vremuri, dedicati trup si suflet copiilor. Meseria de profesor
se īnvata la scoala si se practica de la ora la ora, tehnic,
"eficient", cu statistici, programe si masuri de
īndeplinit etc. Oamenii iau salarii, procente, bounusuri...
Mai fratilor, dar cum ramīne cu copilaria, visele, sentimentele,
gingasia ...de la īnceputul articolului? Īnvatatorii nu mai
sunt barbati batrīni... sunt femei si barbati zdraveni...
turcii si tatarii nu ne mai ataca pe cai cu sabiile scoase...
satul nu mai rabda de frig si foame ca sa-si adune copiii
si sa...
mmm Problema
cea mare a ineficientei īnvatamīntului de azi, este ca uita
faptul ca īnvatamīntul este un proces prin care noii veniti
īntr-o societate (copiii, ca doar nu vorbim de Tarzani veniti
de prin jungle si paduri, la maturitate!) trebuie ridicati
īn doar cītiva ani la nivelul de progres, stiinta si cunoastere,
acumulati de societate īn mii de ani. Si culmea e ca ar trebui
tinut cont atīt de stadiul prezent, de realitatea imediata,
cīt si de perspectivele pe urmatorii minim 20-30 de ani (un
absolvent de gradinita de anul acesta, va fi medicul care
ne va trata, constructorul casei īn care vom locui sau chiar
conducatorul tarii peste circa 20-40 de ani). Mult, dar foarte
putin!
Unde-i ŗcoalć multć-i ŗi prostie...
mmm Cum
poti sa mai fi aproape de sufletul copiilor inocenti si nestiutori,
daca interpui īntre tine si ei vreo 16-20 de ani de scoala,
studii academice, titluri, examene, competente īndelung slefuite
si batatorite? Cu cīt educi mai mult un om, cu atīt īl aduci
mai mult catre o societate civilizata. Dar aducīndu-l catre
o societate ultra-civilizata īl īndepartezi de la natura speciei
sale biologice. Iar cīnd ne nastem, o facem (īnca) dupa regulile
naturii, de mii si mii de ani. Daca vrea sa fie īnteles si
urmat, un "destept" va trebui sa se "coboare"
la nivelul celui fara cunostinte, pentru ca oferindu-i unele
informatii sa-l poata aduce usor-usor pīna la nivelul la care
informatiile abstracte sa poata fi pricepute etc. Dar īnainte
sa priceapa de ce, un copil imita. Vreau sa vad si eu copiii
care sa imite niste academicieni, doctori īn j-de stiinte,
reci, scortosi, distanti si foarte plictisiti ca sunt deranjati
din importantele lor studii-degeaba... Si uite ca de-acum,
īnvatamīntul romānesc obliga toate cadrele didactice sa aiba
studii superioare. O prostie mai mare ca asta nu mi-a fost
dat sa vad. Liceul pedagogic era arhi-prea-suficient pentru
nivelul gradinita-scoala primara. Comunicarea īntre copii
si īnvatator-educator nu era filtrata de prea multii ani de
scoala, cuvintele nu erau prea elitiste, cunostintele predate
nu erau prea abstracte.
mmm
Profesorii se fac ca predau si formeaza generatii de
oameni, dar de fapt vin si īsi iau salariul, poate si vreun
plocon, mai mult ca sigur niste meditatii... iar elevii se
fac ca īnvata si ca pricep ce se īntīmpla cu ei la scoala
, la nivelul la care au ajuns. Eroare totala! Dovada o gasiti
īn orice scoala, la orice nivel, pe strada, īn orice institutie...
Cu tristete afirm (si pot dovedi la orice ora!) ca suntem
īnconjurati de o mare turma de brontozauri incompetenti, cei
mai multi dintre ei neavīnd cunostinte si competente nici
macar la nivel de gimnaziu. Si sunt oameni cu functii, cu
orgolii, cu pretentii!
Sć-i lćsćm pe ćŗtia de pīnć acum
mmm Poate
cu cei care acum īnca īnvata se mai poate face ceva. Hai sa
mai scoatem matematica de pe lista celor mai importante materii.
Nu ajuta la nimic. Este necesara, dar ca "sarea-n bucate"
nici deloc dar nici prea mult. Am lucrat o viata īn domenii
tehnice, cu multe calcule, complexe si de tot felul. Cunosc
zeci de ingineri si economisti de elita, care īn viata lor
nu au avut nevoie de matematici de nivelul liceului (integrale,
logaritmi etc.). Pur si simplu nu le-a trebuit. De ce trebuie
ca īn scoala generala sa se faca tot felul de aiureli īn chip
de matematica, dar daca bietul copil merge la piata este pacalit
la o adunare simpla de o precupeata inculta? De ce-i baga
pe copii īn masina de tocat, din prima clasa, obligīndu-i
sa īnvete religie, sexologie si multe alte gogomanii? Toate
acestea poate ca sunt necesare, dar la "si altele"
si īn nici un chip la cele fundamentale. Mai bine sa stie
ce este o lege, o regula; ce este banul si cum trebuie tratat
si facut; nu face nimeni materia bun-simt sau buna cuviinta.
Īnca se mai face limba latina, ca un efect al "romanitatii
poporului romān" si al propagandei care vroia neaparat
sa stim chestia asta. La ce foloseste? Localitatile cu minoritari
sunt obligate vor-nu-vor sa īnvete īn scoala limba minoritatii
respective. Ma rog, nu este rau dar sa nu se exagereze. Sunt
scoli care prefera, dintr-o obscura politica, sa cedeze īn
mod real si nicidecum formal, materiile practice, utile catre
aceste materii de umplutura, de propaganda, total inutile,
ba chiar daunatoare daca sunt īn exces.
Poate facem ceva de-acum īncolo
mmm Daca
tot platim si protejam si respectam o clasa de oameni (cei
din zona īnvatamīntului), ne asteptam sa ne protejeze copiii
si sa ni-i formeze catre ceea ce avem nevoie noi, societatea.
Sa nu-i mai considere o materie prima si o sursa de venituri
si beneficii colaterale. Sa nu ni-i mai "lase-n banii
lor" si sa puna saua pe ei. Nu am nevoie de un drogat,
de o prostituata, de un tarat alcoolic, fumator, vorbitor
de toate urīciunile. Decīt sa īnvete DEGEABA si obligatoriu
religia īn scoala, mai bine ar face scoala asa cum trebuie.
Ca a fost proasta scoala pīna īn 1989, vedem acum, cu toti
nemernicii care ne conduc, ne trateaza, ne dau de mīncare,
ne dau de lucru... Mi-e groaza de anii ce vin, cu scoala care
se face acum. Si nu sunt semne ca s-ar schimba ceva īn bine...
Nima Vlad,
februarie 2006
Documentul poate fi deschis sau descćrcat ŗi
īn format pdf.
sau doc.
|
|
|